Românii din Diaspora au aceleași drepturi cu românii care trăiesc în interiorul granițelor, iar suma demnităților individuale reprezintă demnitatea națională.

Toți reprezentanții statului, din orice instituție publică, trebuie să înțeleagă că dacă este lezată demnitatea unui singur român, oriunde s-ar afla el în lume, atunci demnitatea națională este afectată.

Cerem Administrației Prezidențiale, Parlamentului și Guvernului României să respecte și să apere drepturile fiecărui român.

Jumătate din populația activă a țării de află în afara granițelor. Anul trecut, s-au născut mai mulți copii în familiile de români din Diaspora decât în țară. 450 000 de copii sunt lăsați în urmă, în grija bunicilor sau a altor rude, în timp ce părinții lucrează în diferite țări europene. Statisticile arată că românii sunt cei mai vulnerabili în fața sclaviei moderne. Zeci de mii de români muncesc în condiții de sclavie pe șantiere, în abatoare sau ferme europene.

În ciuda acestei realități sumbre, banii trimiși în țară de către românii din Diaspora salvează economia românească, de mai bine de 20 ani. Cifra de afaceri a companiilor private cu capital românesc din statele membre europene este similară cu cea a companiilor cu capital autohton din România. Astăzi, în Spania, Italia, Germania, Belgia sau Marea Britanie, avem comunități de români de dimensiunea unor orașe.

Statul român trebuie să-și schimbe atitudinea pasivă față de problemele românilor din Diaspora.  Ca urmare, prin această petiție cerem:

1.              Deschiderea de noi consulate în zonele cu comunități mari de români. Instituțiile statului român trebuie să se implice mai mult în comunitățile din Diaspora, să fie oriunde românii au nevoie de sprijin.

2.              Înființarea unor centre ale comunităților, care să realizeze punți de legătură între românii din Diaspora și comunitățile din România de unde aceștia provin. Astfel, se vor păstra legătura cu țara, identitatea națională și valorile tradiționale românești. Aceste centre ”Români în Casa Europei” trebuie să fie conduse și administrate de cetățeni români, care se implică direct în viața comunității.

3.              Crearea de urgență a unei echipe de negociere, din experți în drept internațional, legislația muncii și afaceri europene, care să se implice direct în negocierile privind BREXIT, astfel încât românii din Marea Britanie să aibă drepturile respectate pe toată durata acestui proces și mai ales după încheierea acestuia. Echipa respectivă trebuie să fie în permanentă legătură cu reprezentanții comunității românești din Marea Britanie, astfel încât problemele reale din comunitate să ajungă a fi supuse negocierii.

4.              Desființarea Ministerului Românilor de Pretutindeni și înființarea unei structuri interministeriale cu specialiști în toate domeniile, dar în special în domeniul Muncii, Afacerilor Interne, Educației, Sănătății, Dezvoltării și Economiei. Această structură interministerială trebuie să aibă un buget care să permită crearea de filiale în Diaspora, după modelul birourilor unice, oriunde se află comunități însemnate de români. Doar în acest fel pot fi prevenite fenomene medico-sociale de masă. (Exemplu: "Sindromul Italia" - un număr însemnat de români dezvoltă afecțiuni psihice datorită mediului în care lucrează în străinătate, fără niciun fel de sprijin din partea statului român.)

5.              Implicarea reală a statului în apărarea drepturilor familiilor de români cu copii din țările nordice, dar nu numai. Cazul Cameliei Smicală, departe a fi singular, a fost mediatizat datorită puterii de luptă a mamei, care s-a văzut despărțită în mod violent și nedrept de doi dintre cei trei copii ai săi, pentru că a postat fotografiile lor pe Facebook. Lupta dusă de una singură împotriva sistemului finlandez, fără niciun sprijin concret din partea Ministerului Afacerilor Externe, arată lipsa de preocupare a statului român față de problemele românilor din afara țării. România este oriunde se află chiar și un singur român!

6.              Convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni, prin respectarea prevederilor Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

7.              Modificarea urgentă a legii privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului, astfel încât, odată cu alegerile parlamentare din 2020, cetăţenii români din Diaspora să fie reprezentaţi conform normelor aplicabile cetăţenilor din ţară. În prezent, cei peste 6 milioane de români din Diaspora sunt reprezentați de numai 6 parlamentari într-un Parlament cu peste 450 de membri.

8.              Implementarea sistemului de vot electronic (iVoting). Cu peste 6 milioane de cetățeni români în afara granițelor țării, această modalitate de participare la viața politică devine o obligativitate stringentă pentru statul român.

Drepturile românilor nu se opresc la graniță!

Prin urmare, retrogradarea românilor din Diaspora la stadiul de cetățeni de categoria a doua, este nu doar nedreaptă, ci și ilegală, abuzivă și periculoasă pentru viitorul României.

Inițiatorii petiției:

Cătălin IVAN

Cornel RADU-LOGHIN

Partidul PRODEMO

#PRODEMO

#DemnitateNationala

#CasaEuropei

#EuropeanInCasaEuropei